Mireasa marii

 

La capul nesfarsitului azur
Pluteste lin pe-un val de viata
Speranta blanda pe-un contur
Al unei femei de gheata

Mireasa marii temeri n-are
De-adancimi , furtuni in fata
Albul ei de dor si sare
Tinuta-i trupul la suprafata

Incapabila sa admire
Suflul unui simplu om
Cauta in valuri sure
Confirmarile de-amor

Stie marea mult prea bine-
Tulbure-i in viclesug.
Multe suflete suspina
Printre scanduri transformate
Din corabii in cosciug

Stie marea si-o adora
Si , totusi , o amarasc
Infinitele pasaje , ale mortii osandite-n
Mausoleul pescaresc

Stie marea linistita
Prin neguri de adancime
Unde fantasmele prind branhii
Sub suave canturi de Nereide

…………………………………

Stie marea si-ii spune-n soapte:
Primeste-ma-n abisu-ti de viata si moarte

…………………………………

Stie al marii talaz necrutator
Dar gustat-a-i si apa cea dulce,
Sarut din sfantul izvor ,
Aproape de gura varsarii
Fluviului dragostei lor

Cu buzele-i in sange
Pluteste mireasa marii
Pe rochia-i alba de sare si de dor
Si-o doare rana asteptarii
Confirmarilor de-amor…

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *