Temnicierul fluiera ,
Iar noi privim in terci ,
Gandindu-ne la maine:
Fasole sau scovergi?
Usa inchisorii a noutate suna
Si il privim pe el , cu aura marsava;
Dumnezeu il plange , norii tot il tuna
In linie ,asasinii ,il priveau cu slava
In palma-i nu-i minciuna ,
Sau adevar pocit
In palma-i numai sange:
Ucise ce-a iubit…
Fara remuscari , sau bocete de vina
Pasise el pe holul rece,
Centrul anilor ce nu vor trece,
Trecutului inexistent ,
Viitorului ce tot suspina
El scoase inima iubitei
Si orna cutitul
Sufletu-i cel negru
Asorta ignitul
****
Nopti negre cazura
Pe puste si tavan
Si demonii fugira
De aerul viclean
Stand el langa mine,
Nu puteam sa dorm
L-am intrebat subtil
Palid si plin de frica :
De ce-ai trimite catre Tata
Viata gingasa de fiica
El nu se miscase
Si a stagnat zambind:
Ucisa-i moartea-n mine;
Si tu mori ,dormind
Cu totii ucidem ce iubim
Si Domnul nu ne tine garda
Lasii prin regrete si uitare
Iar cei bravi prin barda
Toti il judecam , dar nu stiam
Sentinta-i data-n noapte
Este vinovat?
Deloc , putin , sau foarte ?
Tribunalul hotari grabit
Si spuse intr-o doara
Animalul ucise ce-a iubit
Si merita sa moara
Si noi cugetam
Cu noduri grele-n gat
Si junghiuri acre in spate
Este vinovat
Deloc , putin sau foarte ?
Si noi ucis-am ce-am iubit
Si Domnul nu ne tine garda
Noi prin regrete si uitari ,
Iar el , cel brav , prin barda
****
Si soarele ridica timid
Peste vazduh o geana
Nici el nu mai e asa candid
Si n-ar mai vrea sa iasa
Zorii zilei au ajuns
In jungla boreala
Si il imping grabit spre zid
Pe inculpat
Caci el ucise ce-a iubit
Si merita sa moara
Si noi toti il priveam tacuti
Cum el spre zid paseste
Si cum privirea lui macabra
Numai in vid tinteste
Tintasul isi incarca arma
Cu lege si cu moarte
Si cuget-o secunda
Cat de vinovat sa fie
Deloc , putin , sau foarte?
Si noi ucis-am ce-am iubit
Si Domnul nu ne tine garda
Noi prin regrete si uitari,
Iar el , cel brav , prin barda
Cu muschii-i relaxati
Inculpatul la zid se pune
Si zidul parca-ar vrea sa urle
La simtul inimii taciune
Si tintasul trage
Ranjind ca a izbanda
Si glontul parca s-ar intoarce
In teava cea flamanda
Si trupu-i greu pamant izbeste,
Si scandalosul sange
Pe radacina a tot ce-i viu
Incet , incet se scurge
Si trupul lui de viata gol
Nici Satan nu-l vede
Nici sufletul lui , cel bolnav
Ce niciun drac n-ar fierbe
****
Si totul e din nou normal
In vechea inchisoare
Si suntem linistiti din nou
De moartea raului cel mare
Si inimile noastre tac
Si trece un nou an
In greu surghiun siberian
Ni-i dorul de pacat
Si noi ucis-am ce-am iubit
Si Domnul nu ne tine garda
Noi prin regrete si uitari,
Iar el , cel brav , prin barda
Si noi ucis-am ce-am iubit
Si ne uitam in terci ,
Si ne gandim la maine:
Fasole , sau scovergi ?
In greu surghiun siberian ,
Nici Domnul nu ne tine garda
Si doar gandirea ne ascunde
Osanda cea flagranta